Prima întâlnire cu Parisul

S-a întâmplat ca Paris să fie a treia mare capitală europeană pe care am avut ocazia să o văd de mai multe ori. In mai puţin de o lună plec a patra oară acolo şi cum oraşul îmi oferă, de fiecare dată, noi privelişti şi impresii, îi voi dedica un mic “serial”.

 In ordine cronologică,  povestea începe în toamna anului 2009, când am ajuns pentru prima oară aici. Iată ce scriam atunci:

11-Noiembrie-2009

"Camera de hotel: mică, cu tapet rozuliu. Fereastra înaltă are un mic pervaz cu grilaj pe care mă expediază vecina de cameră, în fiecare dimineaţă, la ţigară. Hotelul e pe lângă staţia de metrou Belleville iar majoritatea vecinilor sunt asiatici, indieni sau arabi. În apropiere, un magazin indian deschis până la ore târzii în noapte. Căciula cu 3 ciucuri a soră-mii face furori aşa că, după primele zile, ne salutăm cu obişnuiţii locului.

Oamenii au tendinţa de a fi foarte politicoşi şi zâmbăreţi. La un moment dat un recepţioner chiar s-a supărat fiindcă i-am cerut cheia fără obişnuitul “bonsoir”.

Turnul Eiffel, noaptea, arată ca o curvă bătrână şi boită prea tare. Merită să urci sus pentru privelişte.

Metroul e foarte întortocheat şi, pe-alocuri, pute însă trenurile sosesc din 2 în 2 minute şi poti ajunge cu uşurinţă, în timp scurt, oriunde.

Franţuzoaicele îs frumoase nu neapărat fiindcă sunt foarte aranjate . Detalii: o eşarfă aruncată neglijent pe umeri, cizmele şi paltonul, părul prins lejer – le dau un aer boem dar totuşi şic. Naturalete..

La muzee erau cozi mari peste tot. Mulţi străini dar şi francezi get beget cu harta în mână, provinciali probabil veniţi în marele oraş. Am avut ambiţia să încercăm să “facem” Luvrul. După o zi întreagă de alergat p-acolo ne puteam lăuda cu cam o juma de muzeu văzută şi o profundă aversiune faţă de tot ce putea însemna scenă religioasă în pictură.

La Dysney am fo’ mai eficiente şi, desigur, timpul a trecut mai repede. Plimbat pe străzi, câteva catedrale şi, datorită unei prietene, mâncare japoneză pentru prima oară..

Piaţa puricilor – exotic târg de vechituri, cică, a fost o mare dezamăgire. In schimb, ne-am refăcut pe străzile înguste şi cu trepte din Montmartre. Păcat că, dacă colinzi prea mult, ajungi să vezi toate suvenirurile, care par atât de drăgute la început, drept ceea ce sunt, adică producţie în serie, de multe ori “made in China”.

Pigalle – lărgit orizontul – vizitat sex shop.

Muzeul Orsay – obositor dar mai pe “înţelesul” nostru.

Am reuşit să vedem şi atelierul lui Brâncuşi aflat langa centrul Pompidou. 

Copilul a vrut să vadă Sorbonna aşa că am colindat fraudulos prin vestita universitate prefăcându-ne a fi studente acolo.

Am încheiat apoteotic vizita cu o călătorie pe Sena la “-“ Dumnezeu ştie câte grade, îndulcită de o clătită cu ciocolată şi asezonată cu o cină într-un restaurant basc, bere şi vin."

Notă:fotografia este făcută de pe turnul Eiffel, direcţia Trocadero.