Dublu limbaj - William Golding

“Câteodată femeile sunt isterice, fac și spun cele mai ciudate lucruri. Dar această remarcă va circula învârtindu-se în cerc – și poate că adevărul vieții și minciunile se află exact în acele lucruri ciudate pe care le fac și le spun femeile atunci când sunt isterice.”

Dublu limbaj este o carte despre religie și minunile în care simțim nevoia să credem cu toții. Viața ultimei Pythii – femeia oracol este un amestec de vrajă și șarlatanie. Nici măcar ea, căci naratoarea este chiar Pythia – Arieka nu le poate deosebi prea bine. Credința în zei o împiedică să își dea seama care sunt “semnele divine” și care sunt iluziile produse de mintea ei. Ultima scenă a romanului nu dă prea multe speranțe – ușa bine păzită – răspunsul la o întrebare importantă – se deschide pentru a dezvălui peretele de stâncă din spate.

Rămane o întrebare pentru orice mistic – câte dintre “minuni” se întâmplă fiindcă așa trebuie să se întâmple și nu fiindcă mintea noastră le “cerșește” și le provoacă? La un moment dat am ajuns într-un loc pe care îl consideram deosebit de important când eram mai tânără. Ceea ce am găsit acolo nu m-a dezamăgit dar oare aș fi putut fi dezamăgită? Oare "misterul" care părea să învăluie totul nu a fost creat tocmai fiindcă eu îmi doream atât de tare să cred că Sarmis e un loc deosebit?

0 comments:

Trimiteți un comentariu