Paris - Fragmente de jurnal: Cimitirul Montparnasse

24 august 2013

Ultima zi de vacanţă. Ieri am fost în cimitirul din Montparnasse, un loc vestit pentru "ocupanţii" lui de vază: scriitori, artişti dar şi cei care i-au promovat. Dintre ai noştri, sunt înmormântaţi acolo Brâncuşi, Tzara, Cioran, Eugen Ionescu... şi, poate alţii, care mi-au scăpat. 

Excursia anevoioasă, făcută în mijlocul unei zile toride de vară, era să mă lase la fel de rece ca şi ocupanţii respectivului cimitir. După vreo oră în care am rătăcit aiurea printre pietrele de mormânt încercând să găsesc nume cunoscute şi nedescoperind decât nenumărate familii Levy (nimerisem în aripa evreiască) am găsit una dintre intrările oficiale.

Mai nou, şi cimitirele sunt foarte bine organizate. Am primit o hartă care conţinea lista personalităţilor înmormântate aici precum şi repartizarea lor în planul cimitirului. De departe cel mai înspăimântător monument funerar mi s-a părut cel al domnului Pigeon şi al soţiei sale - un grup statuar care îi reprezintă pe ei întinşi într-un pat, citind cică, la lumina lămpii inventate de domn. Piatra statuilor este închisă la culoare şi ea stă întinsă cu mâinile pe piept în timp ce el pare că se ridică. În ansamblul general al crucilor şi pietrelor de mormânt din jur, cu un înger veghind straniul pat de piatră, mi s-a părut o imagine impresionantă mai ales dacă ajungi aici seara. 

Primind harta, am fost capabilă să o găsesc destul de repede pe una dintre scriitoarele mele preferate, Simone de Beauvoir, înmormântată aici alături de iubitul ei Sartre. O pereche de turişti francezi sau italieni se trăgeau în poză alături de mormânt. La un moment dat el s-a aşezat pe banca din faţă, cu ochelarii de soare pe nas şi, zâmbind şmechereşte, a rugat-o pe ea să îl pozeze aşa. Ce să zic... bine că voi trăiţi... încă!

La Brâncuşi, o senzaţie de emoţie autentică m-a cuprins - aproape că mi-au dat lacrimile. Nici eu nu ştiu de ce. Am lăsat aprinsă o lumânare găsită acolo... Sunt, cred, 2 statui de-ale lui în cimitirul acesta. Eu am avut energie să găsesc doar una - "Sărutul", lucrată pentru o fată care s-a sinucis din dragoste.

Cioran s-a jucat de-a v-aţi ascunselea cu mine şi a câştigat. Am tras concluzia că ar trebui, mai întâi, să-i termin de citit scrierile şi de-abia apoi să merg să îi văd mormântul.

Interesante în cimitirul ăsta sunt lucrurile pe care oamenii le lasă în semn de preţuire pentru cei pierduţi: pietre aranjate pe mormânt şi un soi de... bibelouri aş putea spune cu inscripţii dedicate morţilor. Nu prea am văzut, ca la noi, flori şi lumânări. Doar Brâncuşi avea şi erau, probabil, aduse tot de un român.

Domnul şi doamna Pigeon
Obiecte lăsate de călători pe mormântul lui Brâncuşi
Sărutul
Unul dintre acele stranii obiecte decorative aşezate pe cavou

0 comments:

Trimiteți un comentariu