O după amiază de februarie în Militari

Parcarea 'mea' şi cerul - frumos, senin, cum nu îl mai văzusem de mult.
Am aflat de curând că blocul ăsta a fost zugrăvit de nişte polonezi în semn de prietenie faţă de români.
Punctul de plecare în orice călătorie.
Preciziei
West Gate
Stoker
Căminul de nefamilişti de lângă parcul corporatist. Priceless!
Shop 'till you drop! Dacă poţi ajunge...
Locul căutat
West Gate din nou
Preciziei în zare. Apune soarele!

3 comentarii:

  1. Nimic nu se compară cu o plimbare în Militari, nici măcar Parisul :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi e dor de "Poiana lui Iocan" ce se forma seara în faţa chioşcului din ultima poză. Oamenii muncii puneau la punct planul de revoltă împotriva burgheziei corporatiste de peste drum

      Ștergere