Eu și... trezitul de dimineață...

Un articol din categoria "oldies but goldies". Printre atâtea lucruri incredibil de triste sau îngrijorătoare care se întâmplă zilele astea în România, haideți să ne relaxăm un pic cu ceva amintiri din "copilărie":


Un început de zi obișnuită. Fac ochi. E mult spus, pentru că sunt încă la faza de bâjbâit cu mâinile pe sub pat după ceasul deșteptător. Pe care, nimic neobișnuit, nu l-am auzit nici azi... În sfârșit îl găsesc. Ah! E deja 10?!?ZECE?!?

Buff!!! De data asta reușesc să cad din pat în toată splendoarea și măreția mea. La dracu... iar am întârziat la serviciu. Nu știu ce să fac mai întâi. Să sun? Să mă îmbrac și să mă teleportez până acolo (de preferință direct în birou, departe de ochii critici ai șefului) ?!? Mă hotărăsc pentru a doua variantă așa că sar în picioare  și încep să sprintez prin casă. Din nefericire, primele 10 minute sunt total ineficiente pentru că nici nu mă ridic bine și reușesc să intru cu nasul în peretele din fața mea, nimerind fix pe lângă ușa care-mi era, de fapt, ținta. Celelalte 9 minute mi le petrec înjurând printre dinți de durere, respectiv evaluând stricăciunile produse moacei mele de coliziunea frontală mai sus menționată. În sfârșit! După o jumătate de oră reușesc să plec și eu.

Mă gândesc.... Oare asta să fie ZIUA?!? Voi reuși să fiu concediată pentru prima oară în tânăra mea viață?!?

Urmează monotonia obișnuită... trecutul străzii pe roșu, porția de înjurături primite de cu dimineața de la maniacii ăștia de șoferi bucureșteni, metroul care vine după cinșpe minute... Într-un final apoteotic reușesc să ajung și eu la firmă. Am un maare gol în stomac. Programul a început deja de două ore. "Uite ăsta e un moment în care mi-aș dori să fiu Omul Invizibil" mă gândesc... Îmi iau cea mai spășită mutră posibilă și intru... Toată lumea e lipită cu nasul de calculator, nimeni nu mă bagă în seamă. Ufff.Ce ușurare! Am scăpat și de data asta... Reușesc să ajung în siguranță la locul meu și, ca de fiecare dată, îmi promit solemn că "De mâine NU MAI FAC"

08 iulie 2006 



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...