Hoinăreli prin Paris

Pain au chocolat, turnul Eiffel, muzee, shopping, o plimbare romantică pe Sena. Ce-ţi poţi dori mai mult?

Malta

O insulă fantastică, unde nu ai timp să te plictisești :)

Pompei(i)

Cum erau casele romanilor, cum erau străzile sau barurile lor, ce mâncau, cum îşi petreceau timpul?

București

Un oraș care nu ascunde nimic la prima vedere și poate tocmai de aceea aflu mereu lucruri noi despre el.

Irlanda şi frumusețile ei

O ţară de care m-am îndrăgostit la prima vedere.

Danemarca

Mi-am dorit să ajung, de ziua mea, într-o țară nordică. Mi-a plăcut atât de mult încât voi reveni.

România

Mereu surprinzătoare. Din ce în ce mai des, plăcut.

Din Cagliari, drumul m-a purtat spre Alghero...

26 sept 2016

Alghero - cel mai leneș punct al călătoriei mele și o zi rece, ploioasă, în care nu m-am putut scălda. Vremea e nespus de schimbătoare aici. Soarele încălzește totul până la refuz, dar apoi norii apar pe nepusă masă și răcoarea coboară peste plajă. O jumătate din cer e luminată de soare, în timp ce din cealaltă parte se aud tunete.



Aveam alte speranțe pentru azi, dar e frig și plouă. Voiam să mă mai scald o dată în apa turcoaz care  mângâie țărmurile Sardiniei. Există șanse să fac ăsta și mâine, dar... mi-a plăcut plaja de aici. Nu mai sunt pe San Giovani - Lido, unde am stat ieri, ci pe Maria Pia și e prima dată în viață când îmi închiriez un șezlong. Plaja e îngustă, dar e mărginită de o pădure de pini care cresc direct din dune. 5 euro, o sumă rezonabilă pentru confortul de a nu-ți murdări prosopul.  Mă uit cu speranță după soare, poate, poate voi prinde o jumătate de oră de dezmăț, dar nu pare că voi avea noroc.

***

Aș putea fie să mă întorc, fie să vizitez orașul vechi, fie să mai merg pe plajă. În orașul vechi se cheltuiesc bani, mulți bani pe bijuterii din coral, haine de firmă sau mâncăruri fițoase. Aici, pe plajă, e liniște și pace. Doar ploaia mă deranjează din citit și mă face să dârdâi aiurea...  

***
S-a întâmplat ceva bun. Până la urmă am văzut soarele și m-am scăldat . Un apus minunat, niște culori frumoase, sper că și fotografiile vor fi la fel. Punând cap la cap și experiența de ieri, bag de seamă că apusul e partea cea mai liniștită a zilei sardiniene - vanturile se potolesc, soarele iese din nori, totul e calm.


***
Un lucru rău. Nu m-am plimbat aproape deloc prin oraș pe lumină și am descoperit ca Lungomare, cum îi zic ei falezei, e chiar fain. Mă bate un gând sa mă trezesc mâine la 7 dimineața și să-l încerc. Asta ar însemna să băgăjesc din seara asta, dar văd un avantaj - acela de a mai ajunge pe plaja din Lido. Merită să îmi pun ceasul să sune, să văd dacă reușesc. Faptul ca nu am petrecut prea mult timp în oraș se datorează cazării prost alese. Stau la 3 kilometri de centru și, în fiecare dintre cele 2 dimineți în care m-am trezit aici, am alergat ca să ajung cât mai repede la soare. Nici plajele nu sunt la o aruncătură de băț iar faptul că m-am dus azi la Maria Pia, cale de vreo 4 km de centru, nu m-a ajutat sa mă întorc pentru o scurtă vizită.  Deci - mâine? 


***

Alghero e genul de oraș în care mergi pentru a cheltui, fără grija zilei de maine. Și eu am căzut în capcana ăsta, deși sunt o fată săracă dintr-o tara săracă. Dar oare mai există și altă viață aici, în afară de cea turistica? Când te îndepărtezi de piațetele cu restaurante și magazine deschise până la 10 seara, domnește o liniște suspectă, mai ales pentru Italia cea gălăgioasă. 


Cum se ajunge în Alghero?

Alghero e un oraș vechi, care a fost, odinioară, avanpost catalan, drept urmare catalana e încă vorbită în zonă. Mai mult decât atât, e înconjurat de plaje faine la care s-au gândit și companiile de zboruri low cost când au creat curse de 2-3 ori pe săptămână, în timpul primăverii, verii și toamnei, din București până acolo. WizzAir-ul sigur ajunge în zonă, probabil mai sunt și altele. Cât despre mine, eu am sosit cu autobuzul din Cagliari până la aeroportul din Alghero (companie Logotour, preț bilet 20 de euro, durată călătorie - 3 ore și jumătate).

San Giovani - Lido, plaja din oraș.







Maria Pia, o altă plajă superbă de unde găsiți mai multe poze aici.



Alghero












































Casa în care am dormit 2 nopți. Deși Deși era departe de centrul orașului, avea o livadă mare, în care se coceau rodii, lămâi și portocale.






Apus de soare pe plaja Maria Pia

Există locuri și momente care îți rămân în minte ca oaze de liniște și frumusețe. Pentru mine întreaga Sardinie a fost o revelație, dar de cel mai frumos apus de soare și plimbare pe malul mării, am avut parte pe plaja Maria Pia, aflată la periferia orașului Alghero.



















Amintiri din vremurile de mult apuse ale sesiunilor de altă dată

Azi fac un pic de curățenie pe blog, că tot se apropie sfârșitul anului. Mai exact scot de la naftalină postări ascunse în draft, datând de acum muultă vreme, de când subsemnata era încă o studentă zurlie, plină de idei și vise, care frecventa des Piața Romană, pentru a se adăpa de la izvorul de înțelepciune și cunoaștere care este ASE-ul.


7 motive pentru care nu îmi plac nopțile albe

1. Sunt mai chioară ca niciodată.
2. Devin “uni-tasking” la stilul tâmpit în care tre’ să mă concentrez profund să nu dea mașinile peste mine pe stradă sau să mă întorc acasă la mine și nu la vecinul/vecina de mai sus/jos.
3. E de-ajuns un mic “bobârnac” moral și încep să scald lumea în lacrimi.
4. Fumez mult, beau o tonă de cafea și tremur de parcă aș avea Parkinson.
5. În periodele de restriște sentimentală, mă îndrăgostesc iremediabil de primul suflet caritabil de sex masculin care mă ajută să trec strada (vezi punctul 2).
6. Las la o parte orice formă de diplomație sau rămășițele de politețe de la mama de-acasă și spun tare, răspicat, primul lucru care îmi trece prin minte (în nici un caz constatări referitoare la starea vremii).
7. Cand reușesc să nu plâng, dar sunt totuși enervată, urlu la tot ce mișcă.

1 motiv pentru care îmi plac nopțile albe:


Dimineața mi se zice întotdeauna “Vaaaii, se vede că ai dormit bine azi noapte. Arăți foarte odihnită...”

28 Ianuarie 2008



Economiștii ăștia...


Nenea Google povestește că un nene numit John Galbraith a zis chestiile de mai jos. Și fie numai pentru că a trait din 1907 până acum un an, dacă nu pentru că unele sunt chiar haioase, merită citite:
Economics is extremely useful as a form of employment for economists.("care se simte absolvent de ASE?")
Anything that is disagreeable must surely have beneficial economic effects.("ce ziceți de asta?")
If all else fails, immortality can always be assured by spectacular error.("măcar în dude să nu fim mediocri. haideți, știm că se poate mai bine!!!")
In any great organization it is far, far safer to be wrong with the majority than to be right alone.("hmmm?!? later edit as of 2017 - da, da, așa e: urma scapă turma")
The conventional view serves to protect us from the painful job of thinking. ("")
The only function of economic forecasting is to make astrology look respectable.("așa zic și eu de câte ori îmi previzionez cheltuielile lunare ")
We all agree that pessimism is a mark of superior intellect.("da, daaa, daaaaa. 2 mâini și 2 picioare sus")
Wealth, in even the most improbable cases, manages to convey the aspect of intelligence.("cu exceptia monica&irinel&gigi ")

20 februarie 2008



Deh... copacii să ne trăiască că "fluturași" publicitari avem.


În 5 minute, mergând dinspre metrou spre ASE, în Piața Romană, am aflat că "Judgment day" se apropie de la un grup de militanți zelosi, majoritatea străini, care purtau tricouri albe cu afirmația apocaliptică de mai sus imprimată în litere mari, albastre. M-am simtit obligată să mă întreb dacă "Mă iubește Dumnezeu" studiind pliantul A4, plin pe o treime din pagină de citate biblicoase primit de la ei. Angoasele apocaliptice s-au spulberat și am început să meditez la nesfârșitele posibilități deschise de "Magazinul de vise" care ne oferă "alternativele legale ale produselor ilegale", după cum mă informează fluturasul primit de la niște tinere care îi urmau îndeaproape pe cei cu "ziua de apoi". Deja high, am uitat de criza economică și am început să plănuiesc vacanțe exotice în Antalia cu de la 7 până la 14 nopți de cazare în hoteluri exotice "all inclusive", "ultra all inclusive", "de luxe all inclusive" sau chiar "diamond all inclusive" (asta dacă aș avea încredere să stau într-un hotel numit "Cornelia Diamond"). Și dacă tot e sămânță de distracție, aș putea merge și la circ deoarece între 26 mai și 7 iunie este festival. Până atunci aș putea să mă hotărăsc: "Te iubesc! Te iubesc?" la un spectacol oferit de Daya în Lăptărie, neuitand ca, la alegerile europarlamentare de pe 7 iunie, dacă mă simt "frate român" și cred în valorile tradiționale promovate de PNTCD, să-l votez pe domnul Eugen Romulus, Eugen Romulus Moiescu care, fiind stabilit de 18 ani în SUA, știe el mai bine cum șade treaba cu democrația și valorile creștine în România, așadar, se califică să mă reprezinte.


Voi cu care votați?

3 iunie 2009

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...