Kremlinul, parcul Alexandru și masa noastră cea de toate zilele la Mu-Mu


Kremlin înseamnă, în rusește, fortăreața localității. Moscova nu este singurul oraș unde există un kremlin, dar cel de acolo este cel mai cunoscut simbolizând, în calitatea lui de reședință prezidențială, puterea Uniunii Sovietice iar mai apoi a Federației Ruse. 

După ce ne-am învârtit vreo două zile în jurul lui, după cum am povestit aici și aici, am decis că cea mai simplă variantă prin care să evităm cozile imense și să intrăm înăuntru e să ne luăm biletul basic (500 de ruble de persoană), cel pe care îl puteam cumpăra de la aparatele automate. Biletul ne oferea posibilitatea de a vedea fără ghid piața catedralelor, cu ale sale patru biserici, o expoziție de costume japoneze și zonele publice din interior . Decizia și ora pe care am ales-o s-au dovedit de bun augur pentru că ne-am îndreptat spre porți tocmai atunci când se schimba garda.


Am zis patru biserici și poate vi se pare mult, dar rușii au fost (și poate mai sunt încă) atât un popor profund ortodox cât și niște oameni care, când au avut titluri nobiliare și bani, au vrut să impresioneze lumea. Așadar în Piața Catedralelor, turistul vede umăr la umăr Catedrala Adormirii Maicii Domnului, locul unde erau încoronați monarhii și îngropați patriarhii, Catedrala Sfântului Mihai, unde sunt îngropați primii țari și prinți din perioada în care Moscova era capitala imperiului rus (înăuntru turiștii se îngrămădesc la mormântul lui Ivan cel Groaznic, primul care s-a autointitulat țar, adică cezar), Biserica Vălului Fecioarei, locul de rugăciune privat al patriarhilor și celorlalte notabilități bisericești și Catedrala Bunei Vestiri, biserica privată a familiei regale și a marilor prinți. Catedralele sunt relativ micuțe, picturile vechi de câteva sute de ani pot fi încadrate în categoria artei naive și vizita este grăbită de ceilalți curioși, dar fastul, existent și aici, face ca lăcașurile de rugăciune din Sankt Petersburg să devină mai ușor de digerat. În apropierea lor mai pot fi admirate, pipăite și fotografiate un tun și un clopot gigantice, probabil niciodată folosite. 











Un pic mai încolo, după ce traversează o altă piață largă, turistul încălzit și obosit se poate odihnit într-un parc bine îngrijit și surprinzător de puțin aglomerat. Noi ne-am bucurat de el iar apoi, înfometați, ne-am oprit pentru prânz la My-My (tradus si citit în română Mu-Mu), un soi de cantină corporatistă, cu mâncare bună și relativ ieftină, care ne fusese recomandată de un prieten de-acasă. Mu-Mu este așezată pe una din laturile parcului Alexandru, care mărginește Kremlinul pe latura de vest, iar oprirea acolo ne-a adus aminte de copilărie cu poveștile ei cu tot - ursul păcălit de vulpe, rățușca cea urâtă, peștișorul de aur - prin statuile de pe canalul care desparte orașul de parc.














0 comments:

Trimiteți un comentariu