Trecerea timpului şi obiceiurile care nu se schimbă - Focul lui Sumedru

O zi frumoasă. Mult mai caldă decât ar fi normal. E sfârșit de noiembrie dar temperaturile sunt de primăvară, vară... Un soare ireal de puternic a strălucit toată ziua pe cer. Să fi fost între 20 și 27 de grade duminică? Venind spre Bucureşti am văzut, în Mioveni, oameni în tricou. Chiar şi eu, friguroasă din fire, am simţit nevoia să fiu îmbrăcată cât mai subţire. E atât de bine încât iarna ne va lovi, probabil, în moalele capului.

28 octombrie 2013

Merg pe stradă. Plouă şi bate niţel vântul... Nu mă deranjează. Azi e chiar cald afară... Mă grăbesc. Asfaltul e ud, alunecos. Bun de patinaj sau balet. Ca de obicei, merg săltat, un pic pe vârfuri. Cum nu’s tocmai o balerină, mă concentrez din greu să nu alunec. Evit la ţanc un doberman tocmai scăpat din lesă şi un cărucior în care un brotac urla isteric. În sfârşit, ajung...

28 octombrie 2007

*** 

Pe 25, acasă, a fost Focul lui Sumedru. Mi-ar fi plăcut să ajung. Îmi aduce aminte de copilărie şi de iarna aia de basm cu zapadă şi nas rosu de ger, soba caldă şi poveşti spuse de mama..” radacinile acestui obicei sunt precrestine si se regasesc in celebrarea mortii si renasterii, prin incinerare, a unei vechi divinitati geto-dacice. Astazi, elementelor precrestine li se adauga cele crestine, prin citirea in biserica a Acatistului Sfantului Dimitrie si prin insasi atribuirea numelui Sfantului Mucenic, zeitatii sacrificate. Semnificatia Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al mortii si renasterii anuale a unei divinitati fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violenta a zeului imbatranit la sfarsit de an prin taierea unui arbore din padure, urmata imediat de renasterea acestuia prin incinerarea trupului neinsufletit in noaptea de 25 – 26 octombrie.”

 

Nimeni nu mai ştie pe-acolo, prin zona Muscelului, atâtea lucruri despre foc... Totuşi, tradiţia se ţine, an de an. Acum, copii se duc în pădure şi adună cetină de brad... Nu, eu nu am fost niciodată dar, asta e o altă poveste. În timp ce se îndreaptă spre locul dinainte ales, strigă cât îi ţin puterile: ”Hai la focul lui Sumedruu... măii…”.  Este o mândrie să faci parte din ceata care adună mai multă cetină şi face cel mai mare foc.  În timpurile nostre moderne, flacăra este înteţită cu tuburi de spray şi cauciucuri. Oamenii mari dau copiilor mere şi covrigi. Uneori, se fierb cartofi şi ţuică...