Probleme administrative

- Ia vino-ncoace… Fac io sesizare la poliţie…
   O bătrână grasă şi bondoacă merge grăbită prin parcarea blocului, urmată de o fată pe la vreo douăzeci de ani care se chinuie să ţină pasul cu ea.
- Ce-aţi spus? întreabă fata.
- Să nu mai vii altă data să-mi baţi mie cu pumnii-n uşe! strigă bătrâna, grăbind mai tare pasul.
- Dar nu v-am…
- Nu? Nu? Eu sunt propretar!
- Aveţi idee… ?
- Nu, nu… Nu ţi-e ruşine? N-ai bunul simţ absolut deloc? Să vii să-mi baţi mie cu pumnii-n uşe?
- Dar nu v-am bătut cu pumnii-n uşă… încearcă să se apere fata.
- Da’ ce-ai făcut? Te-ai izbit tu la mine-n uşe?
   Bătrâna se opreşte. Vorbeşte răstit, dând agitată din mâini. O altă vecină vine şi ea să vadă ce se întâmplă.
- Dumneavoastră sunteţi nerezonabilă, zice fata. Am sesizat o situaţie…
- Ce… ce… ce-ai sesizat? C-ai făcut? C-ai făcut… c-ai stricat toată tubulatura?
- Care tubulatură? N-am stricat nimic…
- Auzi, facem noi tubulatură nouă. Ea şi-a făcut balconul şi… pe, pe balcon, toată mizeria a aruncat-o pe topoganele ălea…
- Nu vă supăraţi, şi eu plătesc topoganele de la ghenă…
- Le-am plătit noi, nu tu…
- După ce-am terminat, am chemat pe cineva să facă curăţenie… explică fata cu voce tremurândă.
    A treia femeie stă tăcută un pic mai încolo, uitându-se când la una, când la alta. Bătrâna îşi pune mâna stângă în şold iar cu degetul arătător al celei drepte o ţinteşte pe vinovată.
- După ce ai aruncat tot, toată mizeria aia…
- Nu...
- Ai aruncat tot! strigă femeia, proptindu-şi degetul în pieptul fetei. De când ai venit aici, numa’ probleme ne faci! Se întoarce iarăşi către vecină. Pune muzica tare, nu lasă vecinii să doarmă, nu nimic, vine şi bate cu pumnii-n uşă… Păi te duc la poliţie, să ştii…
- V-am bătut eu cu pumnii-n uşă? Nu doamnă, asta… ăăă… alta e problema. S-a spart o baterie la baie şi am nevoie să închideţi apa!
   Vocea fetei tremură şi mai tare. Vorbeşte pe un ton strident, s-a înroşit la faţă şi strânge telefonul mobil în mâna stângă.
- N-avem apă la baie? întreabă vecina.
- Păi nu, dumneavoastră sunteţi pe altă scară, nu e problema dumneavoastră… îi explică fata.
- Da, stau la scara patru. N-avem apă la duş?
- Nu ştiu… Problema e la scara şase şi doamna şefă de scară tre să închidă…
- Nişte putori şi nişte obraznice sunt… intervine bătrâna.
- Să închidă apa pe coloană! strigă fata.
- A! Deci la noi e bine…
   Vecina oftează uşurată şi îşi aranjează sacoşa pe braţ.
- N-a, n-a, n-am cum… se bâlbâie şefa de scară.
- Dar trebuie… E responsabilitatea dumneavoastră! zice fata.
- Ia stai că-ţi fac io mâine apometrele. O dau la poliţie pentru violarea liniştii... Amândouă…
- Da, chiar vă rog… Nu înţeleg cu ce-am greşit că s-a spart ţeava…
- Păi tu ai spart-o… o acuză bătrâna. Şi vii pe urmă la mine, noaptea, femeie bătrână şi dai în uşe… Da, las… vedeţi voi!
   Se întoarce către vecină dând din cap a neputinţă:
- Da, a mai venit poliţia, am mai adus odată poliţia la ele aici…
- Nu, eu am adus poliţia pentru că vecinul de sus voia să spargă uşa cu capu’… strigă fata.
- Ia, ia vezi… bătrâna se repede spre ea cu palma ridicată.
   Fata se trage cu un pas înapoi. Închide ochii pentru o clipă, respiră adânc şi se răsteşte:
- Şi doamnă, dumneavoastră aţi ţinut cu el!
- Eu ţin cu el pentru că voi sunteţi obraznice! Şi tu, tu dacă eşti aşa dăşteaptă… repară-ţi ţeava singură, hohoteşte şefa de scară.
- O repar, numa’ să opriţi apa pe coloană…
- Io, io n-am cheia de la subsol… ezită un pic, încruntându-se.
- Ba o aveţi! Aşa mi-au zis la administraţie…
- N-am lanternă!
- Vă dau….
- Unde vrei să mă bag io noaptea la robineţi? Asta-ţi trebe, dacă eşti obraznică! Eu sunt propretar şi, şi… nu îmi zici tu mie, femeie bătrână, ce să fac… Auzi? Nesimţito!
   Femeia ţipă atât de tare încât pe balcoanele de la primele etaje încep să apară şi alţi vecini. Când îi vede, o ia din loc, mormăind în barbă:
- De când s-a mutat acolo, numa’ probleme avem. Stau de treişcinci de ani în blocul acesta şi nu, nu am deranjat niciodată pe nimeni, am vorbit civilizat cu oamenii… Da’ ele, ele sunt de-o… deci, deci se cred marile dăştepte…