26 septembrie 2011
A doua dimineaţă în Londra a început distractiv. După micul dejun în pub şi discuţii lămuritoare cu proprietarii (el, englez tipic, cum vezi în filme - roşcovan şi bine făcut, ea, o blondă palidă şi frumoasă, gen regina gheţurilor), am ieşit afară, să fumez o ţigară. În faţa pub-ului erau două mese mari, de lemn neşlefuit, special puse acolo pentru noi, nefericiţii vicioşi. Am ochit-o pe cea mai goală dintre ele şi am cerut voie, în cea mai bună engleză de care mă simţeam în stare, să stau şi eu acolo. Comesenii mei, doi bărbaţi pe la vreo 30 şi ceva de ani, discutau aprins. De-abia după ce m-am aşezat, mi-am dat seama că vorbeau în română. Unul dintre ei era plictisit. De atâta amar de timp, de când locuia în Anglia, dăduse numai de femei de pe la noi. Fetele veneau aici, munceau şi ele un an, doi sau trei, după care voiau să se aşeze la casa lor, să cunoască un bărbat de treabă, aşa, "ca mine sau ca tine", îi zicea el celuilalt. Povestitorul se săturase să se iubească cu românce; ar fi vrut să cunoască şi doamne de alt neam. Cei doi nu păreau să aibă idei preconcepute în privinţa fetelor deşi era destul de clar, din discuţia lor, care era meseria pe care acestea o prestau. Al doilea bărbat era mai taciturn şi frustrat; lui nu-i curgea sau pica, de nici o culoare. Nici măcar româncă, darămite altă naţie.
A doua dimineaţă în Londra a început distractiv. După micul dejun în pub şi discuţii lămuritoare cu proprietarii (el, englez tipic, cum vezi în filme - roşcovan şi bine făcut, ea, o blondă palidă şi frumoasă, gen regina gheţurilor), am ieşit afară, să fumez o ţigară. În faţa pub-ului erau două mese mari, de lemn neşlefuit, special puse acolo pentru noi, nefericiţii vicioşi. Am ochit-o pe cea mai goală dintre ele şi am cerut voie, în cea mai bună engleză de care mă simţeam în stare, să stau şi eu acolo. Comesenii mei, doi bărbaţi pe la vreo 30 şi ceva de ani, discutau aprins. De-abia după ce m-am aşezat, mi-am dat seama că vorbeau în română. Unul dintre ei era plictisit. De atâta amar de timp, de când locuia în Anglia, dăduse numai de femei de pe la noi. Fetele veneau aici, munceau şi ele un an, doi sau trei, după care voiau să se aşeze la casa lor, să cunoască un bărbat de treabă, aşa, "ca mine sau ca tine", îi zicea el celuilalt. Povestitorul se săturase să se iubească cu românce; ar fi vrut să cunoască şi doamne de alt neam. Cei doi nu păreau să aibă idei preconcepute în privinţa fetelor deşi era destul de clar, din discuţia lor, care era meseria pe care acestea o prestau. Al doilea bărbat era mai taciturn şi frustrat; lui nu-i curgea sau pica, de nici o culoare. Nici măcar româncă, darămite altă naţie.
Recunosc, m-am delectat cu necazurile lor preţ de o ţigară. Aş mai fi stat să trag cu urechea şi la o a doua, dar mă grăbeam. M-am mulţumit să arunc mucul în scrumieră şi să le adresez un frumos şi răspicat: "Mulţumesc mult că m-aţi lăsat să stau aici!". Feţele lor şocate sunt una dintre imaginile pe care le păstrez în minte pentru momentele grele, în care e dificil să mă amuz în vreun fel.
Revenind la obligaţiile "turistice", ne-am continuat ziua călătorind până în centrul oraşului la etajul doi al unuia dintre autobuzele drăguţe şi atât de british, care circulă peste tot în Londra. Mi se pare mie că, dacă ai timp, mijlocul ăsta de transport e preferabil metroului. Văzând o metropolă din suburbie şi până în centru, îţi faci o imagine mult mai completă asupra ei.
Hyde Park-ul, prima oprire a zilei, m-a dezamăgit. Mi s-a părut un parc plat şi lipsit de imaginaţie. Cu totul altfel mi-l imaginasem citind memoriile reginei Maria, una dintre cărţile de căpătâi ale copilăriei mele. L-a salvat un colţişor, nearanjat cu rigla, grădina trandafirilor. De acolo am mers până la Buckingham. Gărzile erau acolo dar regina n-a ieşit să ne salute. În plus, cozile pentru intrarea în palat erau mai mari decât răbdarea noastră aşa că am plecat mai departe spre Trafalgar Square. Am salutat în trecere Big Ben-ul şi catredrala Westminster, închisă pentru turişti la ora la care i-am bătut la poartă, şi ne-am încheiat seara în London Eye, admirând oraşul de sus.
0 comments:
Trimiteți un comentariu