THE TRIP - pe scurt

18 zile de călătorie, aproximativ 2000 de kilometri parcurși cu avionul, autobuzul sau feribotul, peste 200 merși pe jos, opriri în 3 insule (Sicilia, Sardinia, Corsica) și un pic pe continent (Coasta de Azur), cazări în 9 localități și alte câteva în plus vizitate.

În Sicilia, am poposit mai întâi în Catania, în care recunosc că am zăbovit doar serile fiindcă sunt multe alte locuri faine de văzut pe lângă, m-am mutat apoi în capitală, Palermo, pentru o după-amiază, iar ultimele 2 zile le-am petrecut în Trapani, un (alt) orășel la mare cu aeroport și acces la insulele Egadi.

Din Trapani am zburat în Cagliari, capitala Sardiniei, unul dintre porturile vechi ale Europei, cățărat, ca mai toate orașele medievale care se respectă, pe niște stânci abrupte. Am stat aici 2 zile, înainte de a pleca spre Alghero, o localitate promovată pe internet ca mica Barcelonă. Porecla i se trage de la faptul că a fost ocupat la un moment dat de catalani, care și-au impus nu numai stilul arhitectural, dar și limba. Un dialect spaniol se vorbește în continuare aici deși, la fel ca sarda, este pe cale să se piardă deoarece italiana predată în școală și folosită în presă sau televiziune este limba modernă, care prinde teren. Ca o paranteză, dialectele vorbite în aceste insule mi se par un subiect foarte interesant, mai ales că sunt atâtea în ciuda unei populații mici. În Sicilia se vorbește, bineînțeles, siciliana care, la fel ca malteza, moștenește multe cuvinte din arabă iar micuța Sardinia este patria a nu mai puțin de 4-5 dialecte diferite, dintre care cele mai importante sunt sardiniana, corsicana și catalana. 

Revenind la călătoria mea, următoarea destinație pe listă era Corsica, așa ca în ultima zi a șederii mele în Sardinia, m-am mutat în Santa Teresa Di Gallura, un orășel colorat, de unde se ia feribotul spre Bonifacio.

Vizita in Corsica a fost scurtă, mai mult o alergătură de la un țărm la celălalt. Am văzut portul din Bonifacio, ceva mai mult din Ajaccio și am petrecut o seară, poate cea mai neplăcută din vacanta, în Bastia, locul de unde a doua zi, la 8 dimineața (!!!) luam feribotul spre Nisa.

Pe Coasta de Azur am stat 2 zile și jumătate, fix cât pentru o vizită în Monaco (ce pot sa spun, îmi place sa bifez țări, ăsta ar fi al treilea mini stat al Europei pe care l-am văzut după Vatican și San Marino) și una în Eze, dar și pentru un pic de căscat gura prin Nisa.

Concluzii?

În primul rând, deși obositor, un traseu de genul acesta poate "ieși " oricui, dacă e planificat din timp. Evident acum, când privesc în urmă, îmi dau seama ca în unele locuri ar fi meritat să stau mai mult ca în altele și pe viitor aş evita sa schimb "reședința" mai mult de 2 zile consecutiv.

Sunt mulțumită, cred că se simte și din rândurile de mai sus, că mi-a "ieșit ". A fost prima călătorie mai lungă în care am fost aproape în întregime singură. Nu a fost nici mai greu, nici mai ușor ca în alte situații. Unele lucruri au lipsit (un sfat de la altcineva, un tovarăș de vorbă), altele au fost clar mai bune (singura persoană care trebuia mulțumită eram eu iar asta, dacă e să-mi amintesc de alte vacanțe, a fost o încântare). Overall, am văzut ceea ce mi-am dorit, m-am bălăcit în apele albastre ale Mediteranei, am colindat plaje aurii și aproape pustii, oraşe din piatră sau coaste abrupte şi am citit, mâncat sau dormit exact când am avut chef, ceea ce e al naibii de mișto în condițiile unei vieți pe care o trăiesc în proporție de 80 la sută la "program". 

Siracusa

Street party in Catania

Vizitatorii Etnei

Apus pe plaja din Taormina

O altfel de Sicilie

Palermo

Portul din Trapani

Insulele Egade - Favignana

Erice

Prima cină în Sardinia

Turist + Ruine = Love (Nora)

Străzile din Cagliari

Dunele (Alghero)

Sardinia de dincolo de țărm

Penultima întâlnire cu marea albastră (Santa Teresa di Gallura)

Bonifacio, văzut de pe mare

Munții Corsicăi

Ajaccio și Napoleon

Sosirea în Nisa

Micuțul, înghesuitul, dar atât de râvnitul Monaco

Coasta de Azur văzută din Eze