În Suedia, numele majoritaţii străzilor se termină în "gatan"; în Danemarca, în "gade". Ăstea sunt diferenţele dintre suedeză şi daneză pe care le-am remarcat în excursia asta. Oricum, nu trebuie să ştii limba băştinaşilor. Atât în Malmo cât şi în Copenhaga, toată lumea vorbeşte engleză.
Am stat mai puţin de o zi în Malmo - o seară târzie în care am explorat multe străzi terminate în "gatan" ca să găsim hotelul, câteva ore a doua zi şi timp de-o scurtă plimbare înainte de întoarcerea în România. Preţul biletului la Wizz Air a justificat osteneala de a ateriza într-o ţară pentru a vizita, apoi, capitala ţării învecinate.
În Malmo, nu sunt prea multe de văzut. Wikipedia spune totul - un fost oraş manufacturier care e în procesul de intrare în epoca post industrială. Există o biserică veche pe care am zărit-o din goana autobuzului, un turn răsucit, Turning Torso, cea mai înaltă clădire din ţările nordice, şi o plajă artificială, urâţică după părerea mea, unde oamenii îşi plimbă câinii. Clima nu permite prea multe zile de scăldat, ceea ce e trist pentru bărbaţi fiindcă femeile au voie, prin hotărârea consiliului municipal, să facă baie topless în piscinele publice. Strâmtoarea Oresund, care desparte Suedia de Danemarca, e traversată de podul cu acelaşi nume, o minune a tehnicii care face ca drumul dintre Copenhaga şi Malmo să dureze în jur de 35 de minute. Drept urmare, mulţi dintre locuitorii Malmo-ului, lucrează în Danemarca.
Altceva? Oraşul are străzi largi şi multe piste de biciclete. Peste 40 la sută din locuitori sunt emigranţi. Sportul favorit este fotbalul şi, probabil, fiecare puşti din zonă visează să devină un al doilea Zlatan Ibrahimović.
0 comments:
Trimiteți un comentariu